mai citesc si...

vineri, 11 ianuarie 2013

un regizor care n-a sfidat filmul romanesc, Manole Marcus...

Marea sfidare

 
Filmul prezintă operaţiunea de salvare şi depozitare în România a unui tezaur al Băncii Poloneze.
O dată cu inceperea celui de-al doilea razboi mondial, 1 septembrie 1939, Polonia este invadată şi ocupată de nazişti. La şapte septembrie 1939, un val mare de refugiaţi polonezi găsesc adăpost pe teritoriul României. Tadeusz Zaremba era delegatul băncii Poloniei, iar pe data de 17 septembrie 1939, a predat băncii României reprezentată de guvernatorul Predescu , un transport cu 51 de lăzi, aproximativ trei tone aur, cu un conţinut de aur neverificat, care va ramâne în depozit pănă la solicitatarea lui de către viitorul guvern legal al Poloniei . Pănă la depozitarea acestui tezaur într-o nişă secretă aleasă de Predescu, comisarul român Vlad împreuna cu ziaristul român Ştefan Rotaru (Florin Zamfirescu ), vor trece prin multe încercări de intimidare în dorinţa legionariilor de a pune măna pe aur, care acţionau sub aripa ocrotitoare a naziştilor. Pentru o reuşită de efect, germanii trimit pe ziarista sub acoperire, Brigitte Von Keller de la ziarul « Unsere Zeitung » care, întămplător a fost colegă de facultate cu Ştefan în Germania. Ea reuşeşte să fie deconspirată în mod fatal de către Rotaru care, va găsi mai tărziu în ziarista poloneză Barbara Jaworska (Maia Morgenstern), pe viitoare sa soţie. (Cinemarx)


marți, 8 ianuarie 2013

pentru o zi speciala...





   
  
 Intre vis si mal

Accept un ceai si un pas de vals,
Desi dansez eu cam stangaci,
Dar cand te vad, sperantele se catara pe-araci,
Si navighez intre vis si mal!

 Primesc cu drag, pentru ca azi, maine si mereu vreau sa...walk in the sky...








te invit sa servim o cesca cu ceai...


                                                                      Lucian Blaga - Iubire

Iubeşti - când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubeşti - când suavă icoana
ce-ţi faci, în durere prin veac
o tii înrămată, ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubeşti - când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubeşti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă                                 pătrunsă de lună.
          Din volumul „Poezii – Vară de noiembrie”, 1962



 

-8 Ianuarie 2013-

duminică, 6 ianuarie 2013

casa bunicii, mereu acasa...

                                                   patru anotimpuri aproape de casa

                                                                -6 ianuarie 2013-

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Ploiestiul pe care mi-as fi dorit sa-l fi cunoscut...

                                                                                 


Gradina publica - 1924
Statuia lui Atlas
Gradina a fost inaugurata in 1897 si reprezenta practic o insula. Bulevardul se bifurca in dreptul ei, partea stanga urmand cursul de azi al Bulevardului Republicii, iar cea dreapta trecea prin fata Palatului Bailor, si ajungea exact unde strada Lipscani si strada Franceza intrau in Piata Unirii. Locul a devenit repede o zona atractiva pentru locuitorii orasului, fiind usor asimilata in peisajul urban.
 Totusi, in perioada interbelica traficul auto s-a amplificat, iar gradina stanjenea circulatia autovehiculelor. Cu toate acestea, locuitorii se declarau impotriva desfiintarii Gradinii Publice. In fata unei asemenea opozitii, Primaria a reactionat intr-un mod inedit. In martie 1936, intr-o singura noapte, toata zona a fost curatata: gardul si bancile scoase, copacii taiati, monumentul mutat, iar terenul nivelat.

                        Poezie aparuta in presa ploieasteana, in 1905, dedicata Gradinii Publice
                                             
                                                       Sursa: www.RepublicaPloiesti.net

si ,,strazile au amintiri"...


Regia : Manole Marcus

 Film de rezistență. Într-un orășel petrolier de provincie, tinerii comuniști ilegaliști organizează sabotaje și împrăștie manifeste confruntându-se într-o luptă inegală cu Siguranța care îi reprimă sălbatic. – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2004, Ed. Fundației Pro)
  Una dintre temerile obsesive ale lui Hitler a fost posibilitatea distrugerii santierelor petroliere si rafinariilor romanesti. De ce? Estimarile de la acea vreme aratau ca in momentul in care productia de petrol romanesc ar fi fost distrusa, Germania si-ar fi epuizat rezerva de petrol in patru luni, iar masina de razboi germana ar fi fost paralizata.
Astfel, pentru regiunile petrolifere (si mai ales pentru arealul Ploiesti – Targoviste – Campina) a fost constituit un plan de aparare ce cuprindea declararea acestora drept zone militare.

                                                        
 
                                             Soldati germani pozati alaturi de tarani romani  
                                            Ploiestiul in timpul ocupatiei Puterilor Centrale 

                        
                                                                    -5 Ianuarie 2013-
                                                   

joi, 3 ianuarie 2013

dor de vara....


                                                              Bab ilani - Poarta Zeilor

Coregraful arhitect- Sidi Larbi Cherkaoui


                                                 Compania Eastman, www.east-man.be
                                                                    -3 ianuarie-

miercuri, 2 ianuarie 2013

melodie ce indeamna la meditat...


                                                           Change- Tracy Chapman
                                                                -2 ianuarie 2013-


in miniatura


1 ianuarie 2013