Nu am inteles niciodata dorinta unora de a-si cumpara
case-labirint cu zeci de mii de metri patrati, de a-si inchide viata intr-un
seif supradimensionat .
In incercarea mea de a-mi explica acest fenomen, am gasit doua genuri
de atitudini diferite:
1. Atitudinea manelista/grandomana:
oameni care-si doresc cu ardoare sa-si etaleze ostentativ averea, sa se laude in fata
vecinului cu ce au reusit sa
realizeze; acestia sunt oamenii care iau la propriu expresia: sa ma retrag
intr-un turn, eventual palat de fildes.
2.Atitudinea corporatista:
Atitudinea de
corporatist plictisit de viata care abia asteapta sa fuga de la birou in casa
lui gigant unde doar el e stapan pe mosie; oameni care au impresia ca odata ce
ai pasit pragul casei te poti adaposti
de toate intemperiile vietii, ca acolo se opresc toate problemele de peste zi,
alimentandu-si iluzia prin crearea unui confort exagerat.
Si de-o parte si de alta, acestia sunt oamenii care nu vor sa
fie tulburati de realitatea cotidiana, deci va rog sa-i lasati in palatele lor
de fildes sau in buncarele lor imobiliare sa-si iroseasca trairea!
